I. Grinshpun

o dramă plastică despre Edith Piaf, 14+

Piesa a vizitat aceste orașe în turnee și la festivaluri în diferiți ani: 

• Rusia (Ialta, Simferopol, Moscova, Saransk, Samara)
• Lituania (Vilnius, Druskinenkoi, Klaipeda)
• Letonia (Riga)
• Belarus (Babruisk, Mogilev)
• Ucraina (Odesa, Herson)
• Cipru (Limassol)

Regia și scenografia sunt realizate
de J. Harmelin , Artist Emerit al Republicii Moldova

Coregrafie și artă plastică
de N. Kazmin

Olga Sofricova , Artistă Emerită a Republicii Moldova și laureată a premiului pentru cea mai bună actriță în 2007, o interpretează pe Edith Piaf

Următorii artiști participă la spectacol:

Adnotare

Piesa „Padam, Padam...” a Innei Grinshpun este despre viața lui Edith Piaf. S-a scris mult despre legendara vrabie pariziană, o vedetă a scenei franceze în anii 1950 și 1960, a cărei voce captivează și astăzi și a cărei viață ar putea sta la baza mai multor seriale de televiziune.

Un teatru din Chișinău a prezentat un monolog de Piaf – pătrunzător, disperat, jucăuș, emoționant și grosolan. La fel de variat și straniu ca viața însăși.

Norocul teatrului a fost că în companie a fost inclusă o tânără actriță perfect potrivită pentru rolul tragic. Iată-o – rostind cu pasiune, sfidătoare, sfidătoare, dureros replicile, revelațiile celei care va cuceri întreaga lume. Și lângă ea se află un cor tăcut. Majoritate masculin. Dintre care mai există o singură femeie. Actorii din „cor” sunt îmbrăcați în colanți și tricouri, cu fețele puternic albe. Nu personaje – tipuri, personaje. Și cui îi pasă cine sunt, cei întâlniți întâmplător pe calea actriței? Apar uneori ca fete de bordel, alteori ca iubite întâmplătoare – un marinar, un legionar, un muncitor. Alteori ca băieți de la spectacole de varietăți, alteori ca soldați din Al Doilea Război Mondial, alteori ca o curte de onoare, alteori ca dansatorii de rezervă ai lui Piaf și numeroșii ei iubiți, ale căror nume au fost uitate. Dar apoi, unul, doi, trei ies din mulțime... Cei a căror întâlnire a devenit un punct de cotitură în viața lui Piaf. Leblanc de la spectacolul de varietăți, care a adus-o pe scenă, Marcel Cerdan, Yves Montand, ultima iubire a lui Cerano.

Ei tac. Ea cântă pentru toată lumea.

Olga Sofrikova o interpretează pe Edith Piaf. Este atât de diversă și multilaterală. În acest rol, ea întruchipează totul: pasiune, naivitate, năzbâtie, durere și o sete tinerească și disperată de faimă.

Piaf, în special Piaf matură, este de obicei interpretată de actrițe mai în vârstă. Această Piaf este tânără, dar păstrează atât de mult din esența lui Piaf - cât de precis transmite pasiunea languroasă, setea tinerească mistuitoare de faimă, năzbâtiile - și totuși rămâne ceea ce se numește un copil al străzii. Este franțuzoaica seducătoare, Gavroche amuzantă și neînfricată și femeia disperată de singurătate. Și diva arogantă, crudă și capricioasă, care cunoaște prea bine prețul atât al faimei, cât și al unei coji de pâine.

Producția folosește delicat coloana sonoră a cântecelor lui Piaf. Actrița - și aceasta este o decizie regizorală fundamentală - nu cântă și nu imită interpretarea lui Piaf. Ea fredonează o singură strofă a cântecului, fără nicio încercare de a concura cu Piaf, recită versurile care stau la baza cântecelor și ascultă înregistrări ale acestor cântece împreună cu colegii ei de platou și cu publicul.
Exteriorul producției este laconic și expresiv. Patru felinare vechi sunt atât un simbol al țării, cât și un semn al destinului. La urma urmei, vrabia cu voce dulce, Piaf, a zburat de pe străzile pietruite ale Parisului.

Premiera a avut loc în 2004.

Spectacolul durează 1 oră și 40 de minute, fără pauză.

Spectacolul include cântece interpretate de Edith Piaf.

Fotografii de la spectacol

Videoclipuri ale spectacolului

PADAM … PADAM …

dramă plastică despre Edith Piaf
bazată pe piesa I. Grinshpun

Scenografie și design scenic
Yu Harmelina, Maestru al Artelor din Republica Moldova

Coregrafie și plastică
N. Kazmina

În rolul lui Edith Piaf,
Olga Sofrikova, câștigătoare a nominalizării „Pentru cea mai bună actriță principală” în 2007

Adnotare

Piesa Inna Grinshpun „Padam, Padam...” despre soarta lui Edith Piaf. S-a scris mult despre legendara vrabie pariziană, vedetă pop franceză de 50-60 de ani, a cărei voce încă ne preocupă, iar destinul ar putea sta la baza mai multor seriale TV.

În teatru, a fost un monolog din Piaf de la Chișinău - strident, disperat, provocator, emoționant, dur. Atât de diferit și straniu ca viața însăși.

Norocul teatrului a fost că în trupă a apărut o tânără actriță, care a apărut în momentul rolului tragic. Asta e tot - cu pasiune, fervoare, sfidător, cu durere, spune textul, revelația celei care se dă în fața întregii lumi. Și lângă ea - un cor tăcut. Practic, masculin. În care este prezentă o singură femeie. Actorii „în cor” îmbrăcați în colanți și tricouri, își exprimă puternic chipul. Nu personaje - valaisane, ajutoare. Și contează cine sunt, cele întâlnite întâmplător pe drumul actriței. Apar ca fetele dintr-un bordel, ca iubitele ocazionale - marinarii legionari care lucrează. Apoi băieții de la Variety, soldații din Lumea a Doua, apoi curtea de onoare, dansatorii de fundal precum Piaf și numeroșii ei iubiți, ale căror nume nu sunt ținute minte. Dar iată că mulțimea merge unul, doi, trei... Acele întâlniri care au devenit un punct de reper în viața lui Piaf. LEBL-ul unui spectacol de varietăți, care a condus-o pe scenă pe Marcel Cerdan, Yves Montand, ultima iubire a lui Serrano.

Ei tac. Ea cântă pentru toată lumea.

Rolul Edith Piaf este interpretat de actrița Olga Sofrikova. Atât de diferită și atât de multilaterală. În acest rol, totul este prezent - pasiune, inocență, năzbâtie, durere și o sete disperată de glorie.

De obicei, Piaf, în special actrița matură, joacă roluri în roluri de actriță. Această Piaf este tânără, dar, la fel ca multe dintre Piaf-urile ei - ca și cum ar fi fost cuprinsă de o pasiune persistentă, de o dorință mistuitoare pentru gloria tinereții, de năzbâtii - și a rămas cea pe care o numeau copilul străzii. Ea este o franțuzoaică seducătoare, o Gavroche neînfricată și amuzantă și o femeie singură până la disperare. Și o divă arogantă, crudă și capricioasă, care cunoaște prea bine prețul și gloria, și o bucată de pâine.

Piesa a folosit cu delicatețe coloanei sonore cântece ale lui Piaf. Actrița — și aceasta este decizia regizorului, în principiu — nu cântă și nu-l interpretează pe Piaf cântând. După ce a cântat strofele dintr-un cântec, nu a concurat cu Piaf, a citit poezii, care au devenit baza cântecelor, ascultând înregistrările acestor cântece împreună cu partenerii și spectatorii.
Aspectul exterior al piesei este concis și expresiv. Patru felinare vechi de stradă sunt un semn al țării și un semn al destinului. După vrabia fructată, Piaf a zburat cu podul prin Paris.

Premiera din 2004.

Durată: 1 oră și 40 de minute. Fără interferențe.

Spectacolul a folosit cântece interpretate de Edith Piaf.